România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile de pe piețele angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor.
Guvernul chiar a majorat în acest scop limita de credite bugetare a Ministerului Finanțelor pe luna mai 2024, după ce avocații producătorilor de energie regenerabilă au avertizat că, dacă nu se face deîndată plata, vor trece la executarea silită a activelor statului român de pe teritoriile statelor membre ale Convenției ICSID.
Eurelectric, cea mai importantă organizație profesională a industriei energetice europene, a caracterizat propunerea ca fiind ″în mod deosebit îngrijorătoare″, adăugând că implementarea ei ar reduce stimulentele pentru producători de a intra în contracte pe termen lung și ar descuraja investițiile în generarea de energie curată.
Motivul schimbării legislației este numărul foarte mare de proiecte noi, cu precădere din surse regenerabile, cu putere instalată însumată ce copleșește capacitatea de integrare a sistemelor de transport și distribuție, ce au nevoie de investiții masive pentru creșterea acesteia.
Mai multe societăți producătoare au acuzat aplicarea retroactivă a legislației înăsprite a supraimpozitării din sector, printre reclamante numărându-se și liderii industriei, companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Chiar dacă tendința de creștere a pieței de mașini electrice s-a temperat în ultimele 12 luni, statisticile arată că cerere există, iar mărcile vând din ce în ce mai multe mașini. La nivel global, acestea au ajuns să consume cantități impresionante de energie electrică.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmă informațiile Profit.ro conform cărora Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Țările Uniunii Europene au convenit joi să renunțe împreună la un tratat internațional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citați de Reuters, preluată de News.ro.
Guvernul va menține mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze cel puțin până în primăvara anului 2025, spune prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare un prim termen de judecată în 2 dosare în care mai mulți producători de energie electrică regenerabilă acuză că prevederile legislației privind supraimpozitarea veniturilor lor suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh contravin legii fundamentale.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România (PATRES), ce reprezintă companii de profil cu capacități de producție de 2 GW și investiții locale de peste 2,7 miliarde euro, a depus cerere de intervenție la Tribunalul București în favoarea membrilor săi care au contestat înăsprirea retroactivă a legislației supraimpozitării din energie, așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.
Producția ridicată de energie regenerabilă și nivelul redus al consumului, ca urmare a vremii călduroase și a vacanței de Sărbători, au făcut ca energia electrică furnizată în jumătate din intervalele orare ale zilei de Crăciun să fie practic gratis, pentru câteva ore prețul fiind chiar negativ.
Producătorii de energie electrică și termică în cogenerare care alimentează și încălzirea populației, scutiți prin lege atât de livrările obligatorii către OPCOM la preț reglementat de 450 lei/MWh, cât și de supraimpozitarea din sector, nu reușesc cu toate acestea să își vândă la termen pe piețele angro electricitatea produsă, relevă date analizate de Profit.ro.
Executivul european de la Bruxelles a anunțat că a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva statului român, pentru restricționarea exportului de energie electrică, fără să precizeze cum și prin ce mijloace juridice anume consideră că este aplicată această presupusă restricționare de către România.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Numeroși producători de energie termică destinată alimentării sistemelor centralizate de distribuție de căldură și apă caldă pentru populație riscă să rămână de la 1 aprilie fără furnizor de gaze naturale, când le expiră contractele care le-au asigurat aprovizionarea pe perioada iernii, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Capacitățile suplimentare de producție de energie electrică puse în funcțiune sau licențiate în ultima perioadă vor aduce beneficii facturii achitate de consumatorul final în timp, prin reglarea raportului dintre cerere și ofertă la nivel național, dar mai ales european. O parte din costuri, în schimb, apar imediat pe factură, în tarifele de distribuție, precum sunt cele aferente întăririi rețelei, în zonele unde aceasta nu are capacitatea de a prelua energia suplimentară.
Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producție de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, și EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanță sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producției de energie electrică din Legea nr. 259/2021 și din OUG nr. 119/2022.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.